Quando jintri a méssa tu, bella Maria,
ogni omu pu guardartu su ruvòta,
i tu gli fa puccà du bramusìa
ca gli còre i la ciòcca ci s'arrota.
===
Tu fa cala gli santi dalla còna,
i fa addannà gli prètu cu cunfèssa;
pure si tu sparagni da gni a méssa
Dio, cu tutto vede, tu purdona.
===
Mentre cu t'affacciavi alla ringhiera
gli sole scéva da mont'Radicìno;
gli sole nasci pu scallà la tèra,
i tu si nata pu scallà Pappinu;
gli sole cala i su scura la séra,
tu celi tu, jé trìbbulo, tapino.
Famme 'na grazzia almeno, bella figlia
fammo 'na pupa cu t'arassumìglia.
===
Stéva addurmita jinòtte, i mu so 'ntìsa
chiama dalla finèstra, doci, piano;
'ncima agli lètto arivi i mu so assisa:
era 'Mbrosiùcci cu 'na ròsa 'mmano
M'ha ditto bella mia, vatti a ripòsa
ch'appéna mu congèdo sarai spòsa.
===
Tu so 'ncontrata a spasso alla Scarpétta
cu gli curagli i fazzolétto 'n testa;
parivi du gli celo 'n'angiolétta,
èri la più carina dulla fèsta;
d'occhi cortési tacivi l'incètta,
però, bellina, abbassa chéssa crésta.
===
Peppìno pota, taglia i mu prepara,
jé facci gli fascini i la riccèlla,
ca si 'stu mmérno tira la strinèlla
cu chisti zippi ci facci la fìàra.
===
Bellézza cu va' p'acqua alla funtana
cu gli cuncone mmani i cu la croglia,
quando rupàssi appontuto a 'sta sòglia,
damm 'na gliotta d'acqua ch 'arassàna.
===
O tortorèlla cu rucrùmi 'n gabbia,
si accomme a Rosa ca 'sta 'n clausura:
gli padre l'ha runchiusa 'n quattro mura
i nu ci stamo a strùi pu la ràbbia.
O palommèlla cu tu porti 'mmocca
chisso ramo du liva,
pòrtumo chella paci, ca, cattiva,
mu nega ancora chella amata còcca.
===
Bèlla, cu su mussìtto da ciràsa,
i cu chiss'occhi si la calamità
ch'attira pure gli àngili a ssa casa:
schitto cu meco tu fa la 'mpunìta.
===
Bèlla, nun è pu ti ssa vita dura,
ca ssa bellézza 'n po' rumanì fora:
si nata p'abbità drénte allu mura.
Fiore du lino,
tu facci la proméssa da cristiano:
jé tu pòrto a abbità drente a Frintìno.
===
I la ragazza me' sta fòri pòrta,
sa tèsse, ricama, sa fa la sarta,
amore i scudi a casa mu rupòrta.
===
Lui - Bella, cu si arammòrta mo la lùma,
quando sta
culucàta a chisso lètto
accantona nu
crèddo chessa 'ncrùma,
pensa alla
fiàra cu mu brucia 'n petto.
Lei - Amato, si gli petto a ti tu sfìàra,
a mi gli còre
avvampa accomme a' vràci;
si jé
t'aggrado, tu, begli, mu piaci,
ma a nun
capirci prò facìmo a gara.
===
Lui - O bella Ròsa,
màmmuta t'ha
serrata drento a casa,
tu fa la
sentinèlla ch'è gelosa.
Lei - Mamma è gilosa,
mu fa la
sentinèlla, mu tè' chiusa,
nun pensa ca
stu còre nun ha pòsa.
===
Lei - Fiore du pruno,
natura du
beltà t'ha fatto dono,
i caro accomme
a ti 'n ci sta niciùno.
Lui - Fiore du pruno,
la più
preziosa si' dugli rióno,
du grazia i du
virtù si gli aradùno.
===
Lui - Cara, tu tè' pu mamma la Fortuna,
si nnata certo
alla stagione pièna,
si truvàto
ammannìto pranzo i céna:
quando nascìsti
s'appunta la luna.
Lei - Quando nascìsti tu, caro Peppino,
gli celo
certamente era seréno,
i la contrada
tutto nu giardino.
===
Fiore du noce,
jé vogli fa agli amor cu chi mu piace,
cu chi mu 'mprèsta la voccùccia doce.
===
Fiore du ménta,
chi tè' la mogli bèlla sempre canta,
chi tè' quatrini tanti sempre cónta.
===
Bella bella,
più bella tu fa fa chi tu su piglia,
la notte tu fa fa la sentinèlla.
===
Fiore ch'addorà,
t'appozzi mette attorno che tu para,
si sempre nu struppóne nato fora.
===
Fior du ginestra,
'ntu vale cu tu mitti sempre 'n mostra
a fa la ciuvittèlla alla finèstra.
===
Quando nascisti tu, 'ssa 'ngannatòra,
nascì 'na linguacciuta, 'na bannèra,
chi tu su tògli a ti, male s'assora.
===
Tu, cu tu si sposata 'ssa frastéra,
mo fa da contrabbasso alla fanfara,
dugli cornuti si' porta bandièra.
===
Tu va dicènno ca so 'na ciuvìtta,
purché 'n so stata sórgi pu la gatta;
di' ca 'n si diggirìta la sconfitta:
ca a ti chi 'n tu cunosci tu s'accatta.
===
Fiore du gigli,
tu la ventura tu la porti 'n cògli,
tè' più fortuna du nu cucuzzìgli.
===
Lei - Ma che ci passi a fa pu chésta via
si chella cu
vulìvi 'n'è più tua:
jé tu facci
morì du gelosìa.
Lui - Passo pu chésta via a piacimento;
'n pàto du
gelosìa ne rimpianto,
ca du chésse
assusì nu trovo cento.
===
Lei - Brutto, si nu pallócco sfarinato,
mu pari nu
pantùfo mal crisciùto,
si accomme
agli pappóne ammalluzzàto,
pari gli
'nfrascarégli cutufùto.
Lui - Brutta, cu su mussìtto da putàta,
mu pari 'na
ranónchia du palùda,
mu pari 'na
gallina spennacchiata,
'na sóruca du
chiàvica, baffuta.
===
Bella cu si arammòrta la cannéla,
nun mu fa più pena. Rosina, cala;
sbrigati bella, ca la strina pela.
===
Fior du limone,
si chisso musso té' fusse du pane,
m'arajàrìa senza fa n'uccone.
===
Fior du trafogli,
gli amore gli si fatto cu gli mègli,
niciùno prò tu s'ha tota pu mogli.
===
Lei - Cacciavi tanto fiato dagli petto,
cantavi
aracanìto, alla spianata,
pu fa sentì nu
stornèllo a duspétto.
Lui - Jé canto sempre sempre a sguarciagola,
chéllo cu
tengo 'n petto tengo mmocca:
tu si offésa
ca già stivi 'n dola.
===
Bella ch'azzicchi lesta pu sa scala,
pari 'na palommèlla quando vola,
n'angilo dugli celo senza l'ala.
===
Fior d'erba pazza,
si, zéca, brutta, racchia, 'na cucozza,
mu pari 'n'oca all'ara cu starnazza.
===
Fior du cucozza,
chi tu s'accosta a ti sente la puzza,
si brutta, scalcinata, sporca i zozza.
===
'N tu mette più alla faccia la farina:
t'aggiusti chisso musso cu fa péna,
si sempre brutta accomme a 'na faina.
===
Fiore di pero,
tè' nu mussìtto tanto, tanto caro;
fa arabbivà gli morti al cimitèro.
===
Fiore du rosa,
va' rumutàta accomme a 'na marchésa,
ma nun trovi niciùno cu tu sposa.
===
Fior du cirasa,
tu sperchi, tu rumìri, nun té' posa,
ma si sempre 'na pupa pu la casa.
===
Fior du cipresso,
ch'appozzi pure gni cent'anni a spasso:
nu cane 'n trovi cu s'abbia apprèsso.
===
Fior di mughetto,
s'annammora du ti solo nu matto,
purché si racchia, néccia i senza petto.
===
Fior du mentuccia,
accàpputo sa' ciòcca i chessa faccia,
purché si brutta, gobba i té' la cuccia.
===
Acqua corrente,
tu cridi d'esse bella i 'nteressante,
ma si 'na scigna ca nun vali gnènte.
===
Appóntuto 'na vota cu ssa lagna,
i vatti a rummunnà ca té la rugna,
i té' lu zécche pèggi du 'na cagna.
===
Si mamma nun mu da chella cu vogli,
mu faccio gli duspétto i mu gli tagli:
gli méttu pu punnacchio agli cappégli.